colesterolNu cred că există persoană să nu fi auzit de colesterol. Până și copiii știu acest cuvânt. La o prezentare despre nutriţia adolescentului, recent susţinută ȋntr-un liceu din București, am fost surprinsă să văd că majoritatea elevilor erau familiarizaţi cu termenul. Ȋn afara faptului că este asociat cu personajul negativ din filmul vieţii, problema este ȋnsă că real, lumea nu prea știe care e treaba cu colesterolul.

Este  văzut de obicei alături de mâncarea grasă, de ficatul mărit, dar hai să vedem cum să ne purtăm totuși cu ficatul și nu numai cu el, de Sărbători, pentru a trece sănătoși dintr-un an ȋn celălalt.

Ce nu se știe, este că cea mai mare parte a colesterolului existent ȋn organism este făcută chiar de corpul nostru. 75% din colesterolul circulant este sintetizat ȋn ficat și doar 25% provine din alimentaţie. O cantitate așa de mare, creată de ficat, arată că rolul acestei grăsimi ȋn organism este unul foarte important. De fapt fiecare celulă are nevoie, pentru o bună funcţionare, de colesterol:

  • - pentru formarea membranelor celulare,
  • - pentru sinteza hormonilor sexuali –estrogen, progesteron, testosteron,
  • - pentru formarea bilei, substanţă ce intervine ȋn procesele de digestie,
  • - sinteza vitaminei D,
  • - optimizarea imunităţii și
  • - a funcţiilor cerebrale – aproximativ 25% din colesterolul total al organismului se află ȋn creier
  • - intervine ȋn producerea de energie la nivel mitocondrial și multe altele.

Parcă respiraţi mai ușuraţi…

Daaa, colesterolul e bun, dar totuși, ȋntre anumite limite.

Când este prea puţin, studiile arată că poate conduce la comportamente agresive, uneori sinucigașe, când este prea mult, mai mult timp, determină frecvent formarea plăcilor de aterom ce aderă de pereţii vasculari și ȋmpiedică circulaţia corectă a sângelui, conducând către apariţia de boli cardio-vasculare.

Informaţiile despre nivelul de grăsimi din sângele tău sunt furnizate ȋn principal de așa-numitele fracţii ale colesterolului: LDL – lipoproteine cu densitate joasă, adică pe românește, colesterolul ,,rău’’,  HDL – lipoproteine cu densitate ȋnaltă sau colesterol ,,bun’’, dar și de trigliceride, un alt tip de grăsimi circulante ȋn sânge, care cresc atunci când aduci extra-calorii ȋn organism, cu alte cuvinte mănânci mai mult decât ai nevoie.

Toate aceste modificări te duc spre ceea ce se numește sindrom metabolic, un cumul de probleme de sănătate traduse prin prea multă grăsime abdominală, trigliceride crescute, modificări ale valorilor colesterolului, tensiune arterială crescută și nivel crescut al glucozei ȋn sânge.

Iată care sunt cele mai frecvente greșeli care se fac ȋn stilul de viaţă, dar și ȋn alimentaţie, cu impact negativ pe nivelul de colesterol

  1. Nu ȋţi faci regulat anlize de sânge

Deși după 20 de ani ar trebui la 5-6 ani să faci o astfel de investigaţie, mai ales dacă ai ȋn familie rude cu modificări ale valorilor colesterolului și probleme cardio-vasculare.

  1. Nu obișnuiești să faci sport sau activităţi fizice

Cel mai bun mod de a controla nivelul colesterolului este exerciţiul fizic regulat. Nu trebuie să faci performanţă și să participi la competiţii sportive, ȋnsă 40 de minute de mers, ȋnotul, ciclismul sau un curs de dans, de 3-4 ori pe săptămână va face diferenţa comparativ cu o persoană sedentară. Dacă nu dispui de prea mult timp liber, fă mișcare măcar 10 minute ȋn scurte pauze de-a lungul zilei.

  1. Stai prea mult timp fără să faci nimic

Dacă ai zile ȋntregi când stai la birou doar ȋn faţa calculatorului, fizic nefăcând mai nimic, s-a demonstrat că acest lucru mărește nivelul trigliceridelor ȋn sânge, chiar și dacă din când ȋn când ajungi să faci și mișcare. Acest status de a nu face nimic devine ȋn timp o condiţie legată indiscutabil de modificări ale presiunii sângelui, ale contracţiei mușchiului cardiac, ȋn timp putând duce la acumulare de grăsimi, prin nivelul crescut al trigliceridelor și cu surprindere …. te vei ȋngrășa.

  1. Fumezi

Fumatul scade nivelul colesterolului ,,bun’’, HDL, acest lucru ducând, cu pași mai mici sau mai mari, către tensiune arterială crescută (pentru că se va permite colesterolului ,,rău’’ să adere la pereţii arteriali), boli de inimă, diabet.

  1. Nu ȋţi controlezi greutatea sau prefer să o ignori

Greutatea crescută, mai ales prin grăsimea din jurul taliei, are 2 efecte: crește colesterolul ,,rău’’ și ȋl scade pe cel ,,bun’’. Scăderea cu doar 10% din greutatea corporală ȋţi va ȋmbunatăţi semnificativ valorile ambelor fracţii de colesterol.

  1. Mănânci prea multe grăsimi saturate

Aceste tipuri de grăsimi se găsesc ȋn carnea mai grasă, unt, smântână, ulei de cocos. Dar atenţie, vorbim aici despre un exces de astfel de alimente ȋn dieta zilnică. Moderaţia este cuvântul cheie, nu eliminarea unei grupe de alimente sau consumul de lactate degresate.

  1. Mănânci prea multe grăsimi ,,trans’’

Sunt acele grăsimi care pe etichetele produselor alimentare apar sub numele de grăsimi sau uleiuri ,,parţial hidrogenate’’. Le găsești ȋn comerţ ȋn produsele tip fast-food, pizza, gogoși, alimente semipreparate. Citește etichetele și alege ce cumperi,  ȋn cunoștinţă de cauză.

  1. Nu mai mănânci deloc grăsimi

Nu toate grăsimile sunt rele. Alege grăsimile mono și polinesaturate ȋn locul celor enumerate mai sus. Le găsești ȋn pește, măsline, nuci, avocado, seminţe, precum și ȋn uleiuri vegetale de primă presă.

  1. Uiţi să aduci fibre ȋn alimentaţia zilnică

Ambele tipuri de fibre, solubile și insolubile ȋn apă, sunt benefice pentru sănătatea inimii, iar cele solubile, ȋn particular, ajută la menţinerea nivelurilor optime ale colesterolului ,,rău’’, LDL.  Adaugă deci ȋn alimentaţia ta cerealele de ovăz sau hrișcă, fasolea boabe, vegetalele de toate tipurile, fructele.

  1. Bei prea mult alcool

Alcoolul crește nivelul colesterolului. Bărbaţii ar trebui să consume, pe zi, maxim 2 pahare, iar femeile 1 pahar cu băutură, ideal vin. Acest lucru va influenţa pozitiv creșterea colesterolului ,,bun’’, HDL.

Dacă te regăsești ȋn vreuna din cauzele enumerate mai sus, nu aștepta. O poţi face singur sau cu un ajutor specializat. Cu cât prelungești lucrurile mai mult cu atât mai greu ȋi va organismului să ȋși revină la normalitate.

Fă-ţi o programare, chiar acum, pe www.stop-dieta.ro   dacă dorești să afli răspunsuri avizate ȋn domeniul nutriţiei și dieteticii.

Bucură-te de viaţă și hrănește-te sănătos, fără diete chinuitoare, restrictive sau dezechilibrate.

 

E mai ușor decât crezi!

 

Bibliografie

American Heart Association: “HDL (Good), LDL (Bad) Cholesterol and Triglycerides,” “About Cholesterol,” “How To Get Your Cholesterol Tested,” “Prevention and Treatment of High Cholesterol (Hyperlipidemia),” “Cholesterol Medications,” “The Skinny on Fats.”

Cziraky MJ, Watson KE, Talbert RL.J Manag Targeting low HDL-cholesterol to decrease residual cardiovascular risk in the managed care setting.- Care Pharm. 2008 

Elshourbagy NA, Meyers HV, Abdel-Meguid - Cholesterol: the good, the bad, and the ugly - therapeutic targets for the treatment of dyslipidemia.- SS.Med Princ Pract. 2014; 

European Heart Journal: “Replacing sitting time with standing or stepping: associations with cardio-metabolic risk biomarkers.”

Harvard School of Public Health: “Abdominal fat and what to do about it,” “Fats and Cholesterol.”

Lipids in Health and Disease: “Physical activity, sedentary behavior time and lipid levels in the Observation of Cardiovascular Risk Factors in Luxembourg study.”

NHS Choices: “High cholesterol - Prevention,” “High cholesterol - Causes.”

Revista Espanola de Cardiologia: “Sedentary Lifestyle and Its Relation to Cardiovascular Risk Factors, Insulin Resistance and Inflammatory Profile.”

FDA: “Medical Devices: Cholesterol.”

Esti interesat sa afli care e momentul perfect pentru slabit?

INTRODU NUMELE SI ADRESA TA DE E-MAIL, ABONEAZA-TE LA NEWSLETTER SI VEI PRIMI GRATUIT RASPUNSUL.

(C) 2017 www.stop-dieta.ro