ortorexiaDorinţa omului modern de a mânca sănătos, justificată de altfel până la un punct de abundenţa bolilor cu prognostic nefast, s-a ȋnrădăcinat atât de profund undeva ȋn ,,adâncul’’ creierului, ȋncât unii oameni sfidează nevoile alimentare firești ale organismului, ȋndreptându-se, cu zâmbetul pe buze, spre ceea ce se numește ortorexie nervoasă.

"Toţi oamenii vor să aibă sănătate, dar adesea fac totul împotriva ei", spune un proverb latin. Fară doar şi poate, nu este nimic ȋn neregulă cu nevoia de a mȃnca sănătos, atȃta timp cȃt această stare nu se transformă ȋntr-o obsesie.

 

Problema ortorexiei nervoase a fost abordată, pentru prima dată, în 1997 de către medicul Steven Bratman, de origine californiană, care a introdus teminologia şi a menţionat această afecţiune pentru a caracteriza persoanele care ȋși stabilesc din dorinţa de a mânca sănătos, diete şi regimuri severe, acestea ajungând adesea, să le domine gândurile şi să se transforme într-o obsesie primară. El a observat că această problemă nu era doar una de natură psihică, ci treptat devenea şi o problemă socială.

Termenul de ortorexie provine din alăturarea cuvintelor greceşti "orthos"- corect şi "orexis" - apetit. Grija în exces faţă de consumul de alimente sănătoase se poate transforma la un moment dat într-o obsesie şi atunci avem de a face cu o afecţiune, ortorexie nervoasă, o tulburare de comportament alimentar, relativ recent definită, dar care, se pare că devine tot mai extinsă, mai ales în ţările dezvoltate, unde lumea este mult mai preocupată de sănătate, implicit de ceea ce mănâncă.

Persoanele ortorexice ajung să excludă din dietă alimente care nu se încadrează în anumite standarde, ceea ce duce către restricţii alimentare, ce pot culmina cu malnutriţie severă. Cei ȋn cauză încep să aloce o perioadă însemnată de timp pentru procurarea şi prepararea meselor sănătoase, ajungând chiar să îşi facă rezerve de alimente pe care le iau cu sine oriunde merg.

Toate aceste aspecte duc la izolarea de cei din jur, la pierderea relațiilor sociale și nemulțumiri afective care, la rândul lor, favorizează preocuparea obsesivă pentru mâncarea sănătoasă. Temerile și grijile legate de sănătate, mâncare și calitatea produselor alimentare sunt semnificative şi în cele din urmă, dieta devine cea mai importantă parte a vieții acestor persoane.

"Somnul raṭiunii naşte monştri" spunea Francesco Goya. Probabil că este adevărat. Parafrazȃndu-l pe Goya şi ȋncrederea oarbă ȋn informaṭii luate de pe internet poate naşte monştri. Teama de cancer sau de alte patologii cu potenṭial letal crescut poate modifica radical comportamentul uman.

Aşadar, ne putem ȋntreba, este ortorexia nervoasă o nouă tulburare de comportament alimentar sau este doar o altă dietă, dusă la extrem?

După ce a trăit propria experienṭă a obsesiei pentru alimentele sănătoase, "pure", descrisă de medicul Steven Bratman ca fiind perioada ȋn care cea mai mare parte a gȃndurilor dintr-o zi era dedicată mȃncării, acesta a ȋncercat să propună o procedură de diagnosticare a afecṭiunii şi ȋn acelaşi timp să verifice prevalenṭa ȋn rândul populaṭiei. El a mărturisit că i-a fost teribil de dificil să se elibereze de obsesie.

Drept urmare, a ȋncercat să traseze nişte paralele ȋntre diversele diete moderne ce promiteau o sănătate la cote ȋnalte, prin restricṭionarea accesului la grupe ȋntregi alimentare, fără vreun motiv medical ȋntemeiat sau o explicaṭie validată ştiinṭific. Adepṭii alimentaṭiei raw vegane, de exemplu, consumă alimentele ȋn forma lor brută pentru a-şi ,,curăṭa’’ corpul şi a-şi creşte capacitatea de reacṭie a sistemului imunitar. Nu sunt permise ȋn dietă alimente ce conṭin gluten, produse lactate, chiar dacă este vorba de lapte neprocesat. Zahărul este, evident, exclus.

Există o linie foarte fină care separă alimentaṭia sănătoasă, normală, de ortorexie, cea din urmă fiind reprezentată de faptul că "mȃncatul sănătos" determină tulburări semnificative, cu consecinṭe negative asupra calităṭii vieṭii persoanei respective. Dorinṭa de a consuma doar "super-alimente" restricṭionează relaṭiile cu prietenii, persoana se izolează, mănȃncă doar acasă, iar viaṭa de familie devine şi ea serios afectată. Ȋn cazuri extreme, ortorexicii preferă să se ȋnfometeze decȃt să consume alimente "impure", periculoase pentru sănătatea lor. Unii dintre ei chiar se mȃndresc cu alegerea lor şi se consideră "superiori" că pot să mănânce doar alimente organice, relativ neprocesate, fără conservanṭi, antibiotice sau organisme modificate genetic.

De aceea, pentru a delimita ortorexia nervoasă, ȋn anul 2000, au fost elaborate următoarele  5 criterii de identificare:

  1.  Alocarea exagerată de timp, zilnic, pentru prepararea mesei sau găsirea alimentelor perfecte.
  2.  Afişarea unor sentimente de superioritate ȋn ceea ce priveşte alimentaṭia ȋn faṭa celor cu alte obiceiuri alimentare
  3.  Urmărirea unui anumit regim alimentar considerat sănătos şi pur de către subiect
  4.  Asocierea respectului de sine cu reuşita urmăririi regimului alimentar impus de ei ȋnşişi ca fiind cel corect (simṭind vinovăṭie dacă regimul nu se respectă şi satisfacṭie maximă cȃnd se reuşeste)
  5.  Actul alimentaṭiei devine focalizarea centrală a existenṭei, ȋn detrimentul altor valori personale, a relaṭiilor interumane dezvoltate pȃnă atunci sau a activităṭilor de care anterior persoana se bucura.
  6.  Alocarea unor mari sume de bani pentru alimente bio, organice, venite din ṭări exotice, etc

V-aţi regăsit cumva? Dacă ȋndepliniţi mai mult de jumătate din criterii, posibil că sunteţi pe direcţia ortorexiei.

Nu trebuie uitat că astfel de tulburări apar frecvent și din preocuparea excesivă pentru scăderea ȋn greutate şi teama de nu fi supraponderal sau obez.

Atenţie ȋnsă că această "goană" permanentă după alimentaṭie sănătoasă se poate transforma, ȋn timp, ȋn ceva nesănătos.

Trăsăturile obsesiv-compulsive, ca de exemplu cȃntărirea mȃncării, verificarea şi calcularea nutrienṭilor conṭinuṭi, planificarea minuṭioasă a meselor, arată, conform studiilor, că este foarte posibil ca persoanele cu ortorexie să aibă similitudini de comportament cu persoanele anorexice. Aşa cum era de aşteptat, unii susṭin că ortorexia nervoasă este doar o tulburare de alimentaṭie, alṭii că este o manifestare a tulburărilor obsesiv-compulsive. Profesioniştii din domeniul sănătăṭii sau alte domenii conexe ce vizează sănătatea au evidenṭiat un risc crescut pentru ortorexie, de 35 - 57,8%, de asemenea in comunitatea artiştilor, unde este posibil ca la un procent dintre aceştia, ortorexia să fie instalată ca un nou trend, o modă. Deocamdată, putem sta liniștiţi, deși la cabinet m-am confruntat cu căteva persoane, pentru că prin comparaţie cu categoriile amintite, la restul populaṭiei, ortorexia are o prevalenṭă de doar 6,9% .

Obiceiuri sănătoase alimentare, precum consumul de cereale integrale, vegetale, legume şi fructe, diminuarea aportului de produse rafinate de patiserie, carne roşie, alimente ce conṭin grăsimi trans şi băuturi cu adaos de zahăr au fost asociate cu scăderea riscului unei multitudini de boli cornice. Inclusiv OMS recomandă evitarea excesului de zahăr, a grăsimilor saturate şi creşterea consumului de fructe şi legume, sfaturi de urmat ȋn condiṭii normale de viaṭă, ȋnsă ortorexicii distorsionează cumva aceste informaṭii, transformȃdu-le ȋn obsesii, iar veganii duc la extrem aceste recomandări, ştiut fiind faptul că ȋn termeni de micronutrienṭi, dieta vegană este susceptibilă ȋn a fi săracă din acest punct de vedere. Din păcate vegetalele consumate ȋn exces vin la pachet şi cu alte probleme legate de toxicitatea acumulării ȋn organism de pesticide, ȋn special ȋn rădăcini şi frunze, dar aceasta urmază a fi tema unui nou articol.

Promovarea unei diete echilibrate este cea care poate asigura starea de sănătate pe care cu toṭii ne-o dorim. Dacă vrei un sfat avizat ȋn domeniul nutriţiei sănătoase, fă-ţi o programare pe www.stop-dieta.ro

Bucură-te de viaţă și hrănește-te sănătos, fără diete chinuitoare, restrictive sau dezechilibrate.

 E mai ușor decât crezi!

 

Bibliografie:

Arusoglu G et al – Orthorexia nervosa and adaptation of ORTO-11 into Turkish,Turkish Journal of Psychiatry, 2008

Bagci Bosi AT et al  –Prevalence of orthorexia nervosa in resident medical doctors in the faculty of medicine (Ankara, Turkey), Appetite, 2007

Bratman S, Knight D – Health food junkies. Orthorexia nervosa: overcoming the obsession with healthful eating.Broadway Books, New York; 2000

Brytek-Matera A – Healthy eating obsession in women with anorexia nervosa: a case control study.New developments in anorexia nervosa research, Ed. New York Nova; 2014.

Donini LM, Marsili D, Graziani MP – Orthorexia nervosa: a preliminary study with a proposal for diagnosis and an attempt to measure the dimension of the phenomenon, Eat Weight Disorder, 2004

Koven NS, Abry AV – The clinical basis of orthorexia nervosa: emerging perspectives, Neuropsychiatric Disease and Treatment, 2015

 

 

 

Esti interesat sa afli care e momentul perfect pentru slabit?

INTRODU NUMELE SI ADRESA TA DE E-MAIL, ABONEAZA-TE LA NEWSLETTER SI VEI PRIMI GRATUIT RASPUNSUL.

(C) 2017 www.stop-dieta.ro