ph

Poate nu știai, dar se pare că nu ești suficient de fashionable zilele acestea, dacă nu ești bine alcalinizat. Apare evident ȋntrebarea, oare e de bine e să fii alcalinizat?

Ei bine, nu e deloc bine… ba chiar e de rău, mai ales dacă modificările alimentare sunt pe termen lung.

 

S-o luăm un pic invers, poate așa ȋnţelegerea fenomenului va fi corect percepută.  

Acidifierea, văzută ca sursă a problemelor de sănătate,  este ,,asigurată’’ , spun adepţii dietei alcaline, de tot ceea ce ȋnconjoară omul modern, de la aerul poluat, la mâncarea de calitate proastă, la obiceiul de a fuma sau de a consuma alcool ȋn exces, dar și de suprasolicitarea prin efort fizic intens.  

Deși mare parte din acești factori pot fi controlabili de fiecare dintre noi, se insistă pe omiterea unui lucru care ţine de fiziologia umană și anume de faptul că există sisteme tampon ale pH-ului , situate la nivelul stomacului, pancreasului, sângelui, plămânilor, oaselor și rinichilor, care acţionează prompt pentru menţinerea constantă a valorilor pH-ului sangvin ȋntre 7,35 -7,45. Tot ce e ȋn plus sau ȋn minus faţă de acest palier, conduce către disfuncţii celulare importante, comă și chiar moarte. De asemenea, este ignorat și faptul că suntem dotaţi cu sisteme de dezintoxifiere foarte robuste prin care corpul poate să se "curățe" singur. Organele noastre principale de detoxifiere sunt reprezentate de tractul digestiv, rinichi, piele, plămâni, ficat, sistem limfatic și sistemul respirator.  

Așa numitele ,,porţi’’ de intrare ȋn organism, au ȋn mod natural un pH mai acid, pentru a nu permite bacteriilor sau altor microorganisme cu care se intră ȋn contact, să-și ,,facă de cap’’ ȋn corpul nostru. Vorbim aici despre acţiunile salvatoare ale salivei, sucului gastric și pielii. Indiferent de ce alimente sau lichide consumi, finalmente pH-ul sângelui trebuie să rămână ȋn valorile amintite, altfel dăm de belea, fie că vorbim de acidoză, fie de alcaloză. Imediat o să vă explic care este realitatea.   

Ce reprezintă acest pH? 

pH este o abreviere pentru hidrogenul potenţial. Măsurarea concentraţiei de ioni de hidrogen dintr-o soluţie indică pH-ul soluţiei. Cu cât valoarea pH-ului este mai ridicată, cu atât soluţia analizată este mai alcalină și mai bogată ȋn oxigen. Cu cât pH-ul soluţiei e mai mic, cu atât mediul studiat este mai acid și mai slab oxigenat.   

Valorile pH-ului se ȋncadrează ȋntre 0 și 14, indicele de 7 fiind considerat neutru. Așadar, valoarea de aproximativ 7,4 a pH-ului sângelui este considerată foarte ușor alcalină, ceea ce indică faptul că la această stare, celule noastre funcţionează normal. 

Care este fiziologia organismului?

 Există 2 ioni care influenţează major pH-ul sângelui:

-         H⁺ care atunci când crește ȋn sânge, acesta se acidifiază și pH-ul scade și

-         HCO3⁻ care atunci când crește ȋn sânge, acesta se alcalinizează și pH-ul crește 

Orice consumi, aliment solid sau lichid cu gust, determină secreţie de

-         suc gastric, adică acid clorhidric, adică ioni de H⁺ și

-         suc pancreatic, adică ioni HCO3⁻.  

Ionii de H⁺ din sângele ce vascularizează zona stomacului, intră ȋn celulele gastrice, ca să se poată produce acid clorhidric. Logic și fiziologic, sângele se va alcaliniza. Orice proteină ingerată, animală sau vegetală, pentru a ajunge la stadiul de aminoacizi, absorbabili in intestinul subţire, trebuie să fie ,,trataţi’’, biochimic vorbind, de acidul clorhidric, deci acesta trebuie să existe ȋntr-o cantitate suficientă pentru a degrada proteinele. Astfel, sângele care pleacă din zona stomacului este mult mai alcalin dacă mâncăm carne sau alte proteine, decât dacă mâncăm fructe sau alţi carbohidraţi. 

Sper că până aici a ȋnţeles tot omul, cu sau fără cunoștiinţe de biochimie sau anatomie.Etajul următor al digestiei este alocat intervenţiei sucului pancreatic, secretat evident de pancreas și care, pentru a se produce, folosește HCO3⁻ din sângele alcalinizat mai devreme și ajuns la faţa locului, ceea ce determină, logic și fiziologic, un pH neutru. Deci după ce ai mâncat proteine, pH-ul sângelui, la orice om sănătos ajunge să fie neutru după ce a trecut de pasajul digestiei intestinale.

Fix același lucru se ȋntâmplă dacă mănânci fructe (adică alimente alcaline ȋn mediul extern), doar că se inversează valoarea pH-ului, ȋn cele 2 pasaje ale digestiei, faţă de modelul proteinelor, dar ȋn final, pH-ul rămâne neutru. 

Deci, indiferent de ce mâncăm, pH-ul sângelui rămâne constant, in jurul valorii de 7,4. 

Fiziologic, alcaloza poate să apară, de exemplu, ȋn vărsături repetate, conţinutul acid al stomacului se elimină și pentru o scurtă perioadă ești alcalinizat. Poate să apară atunci când ai febră ridicată sau ȋn deshidratarea ȋn condiţii de hipertermie. Niciuna din stările enumerate nu cred că și-o dorește cineva, atunci oare de ce ai vrea de bună-voie și nesilit de nimeni să o faci? Pentru că așa e la modă?  

Ideea de a bea apă alcalină pentru a scădea aciditatea stomacului ar determina, real, următoarea succesiune de evenimente: nu se mai prelucrează corect nicio proteină, fie ea vegetală sau animală, la nivelul stomacului și pentru că la etajele următoare ale tractului digestiv, sucurile și enzimele nu pot acţiona pentru ruperea lanţurilor proteice, acestea ajung ȋn colon unde ȋncepe ,,distracţia’’ cu flora de fermentaţie și cea de putrefacţie… O fericire…

Alcalinizarea poate pune ȋn pericol și activitatea rinichilor, prin stimularea dezvoltării culturilor bacteriene și formare de calculi renali; ȋn mod normal urina este ușor acidă, tocmai pentru a nu se permite apariţia locală a infecţiilor.

Așadar, cine vrea sa consume apă alcalină trebuie să se asigure că este sănătos, că are o funcţionare corectă a sistemului renal, digestiv, sistemului osos (adică nu are osteopenie/ osteoporoză), că are hemoleucogramă ok (anemia, de exemplu, crește riscul de alcaloză).

Există situaţii ȋn care este nevoie de o alcalinizarea de scurtă durată, așa cum este uneori cazul sportivilor de performanţă sau cazul persoanelor cu anumite patologii cardio-vasculare sau digestive, ȋnsă acest lucru trebuie făcut controlat, verificând frecvent analizele de laborator.

Reglarea nivelului de pH se face ȋn mod normal nu cu apă alcalină , ci printr-o dietă echilibrată, un stil de viaţă sănătos și mișcare regulată. Dacă vrei un sfat avizat ȋn domeniul nutriţiei sănătoase, fă-ţi o programare pe www.stop-dieta.ro

Bucură-te de viaţă și hrănește-te sănătos, fără diete chinuitoare, restrictive sau dezechilibrate.

E mai ușor decât crezi!

 

Bibliografie:

Increased blood pH but not performance with sodium bicarbonate supplementation in elite rugby union players.Cameron SL, McLay-Cooke RT, Brown RC, Gray AR, Fairbairn KA, Int J Sport Nutr Exerc Metab. 2010 

Dietary Acid Load is Associated With Serum Bicarbonate but not Insulin Sensitivity in Chronic Kidney DiseaseIkizler HO, Zelnick L et al, J Ren Nutr 2016

Electrolyte and acid-base abnormalities associated with purging behaviors - Mehler Philip S and Kristine Walsh, Int J of Eating Disorders 2016

Metabolic alkalosis -Galla J H, Journal of the American Society of Nephtology, 2000

Urinary infection stones - Bichler KH et al - Int J of antimicrobial agents 2002

 

 

 


 
 
Esti interesat sa afli care e momentul perfect pentru slabit?

INTRODU NUMELE SI ADRESA TA DE E-MAIL, ABONEAZA-TE LA NEWSLETTER SI VEI PRIMI GRATUIT RASPUNSUL.

(C) 2017 www.stop-dieta.ro